Efectele migratiei

Schimbările apărute în României după 1990 în sfera socială şi tranziţia la economia de piaţă au determinat apariţia de noi elemente, unele dintre ele influenţând calitatea vieţii şi intrând în sfera protecţiei sociale.
Este bine ştiut faptul că, pentru acea parte a populaţiei care trăieşte în sărăcie, sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor, calitatea vieţii este în continuă scădere. Sărăcia, din perspectiva funcţionării sociale normale presupune „inexistenţa acelor mijloace care asigură subiectului o participare completă la viaţa socială, o îndeplinire completă a tuturor rolurilor care îi revin, o participare la activităţile formative minime care îi oferă şanse pentru a se dezvolta prin efort propriu”.


Jumătate din săracii României nu sunt dintre excluşii sociali (şomeri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilităţi) sau semiexcluşi (pensionari); ei sunt oameni care au slujbe stabile dar atât de prost retribuite încât nu le pot acoperii necesităţile elementare de viaţă. Soluţia găsită, de către o parte a populaţiei sărace, în vederea creşterii calităţii vieţii este găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaţă externă a forţei de muncă. Interesul ridicat al românilor de a pleca din ţară (chiar pentru o perioadă scurtă de timp) şi de a-şi găsi un loc de muncă în afara graniţelor ţării este întărit şi de datele statistice.

170.000 elevi de clasele V-VIII au cel putin un parinte la munca in strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35.000 au ambii parinti plecati, 55.000 au doar mama plecata, iar 80.000 au doar tatal plecat in strainatate.Estimarile de mai sus reies din studiul Efectele migratiei: copiii ramasi acasa, lansat astazi, 2 octombrie 2007, de Fundatia Soros Romania.Din punct de vedere al raspandirii geografice, datele arata ca regiunile cele mai afectate de fenomen sunt vestul tarii (Banat, Crisana, Maramures), unde procentul elevilor de gimnaziu care au parinti in strainatate este de 27% din numarul total de elevi si Moldova, unde procentul este de 25%. Cei mai multi parinti migranti sunt in Italia: 55% dintre mamele migrante ale copiilor intervievati si 40% dintre tati.
Migraţia şi consecinţele ei-
-capacitatea încă redusă a economiei şi societăţii de a genera oportunităţi de muncă şi oremunerare corespunzătoare încurajează exodul de forţă de muncă calificată şi înalt calificată;
-migraţia masivă (în special externă dar şi cea internă) din zonele mai puţin dezvoltate(mediul rural, oraşele mici, etc) a produs dezechilibre şi chiar depopulări în profil teritorial atunci când nu a fost compensată de natalitate;
- fenomenul migraţiei externe în întreaga sa complexitate, nu este cuantificat;
- în perspectiva integrării în UE, România se va transforma treptat şi într-o ţară de migraţie;